TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MAZARII

 

INTRODUCERE

Mazarea apartine familiei Papilionaceae

Mazarea formeaza o radacina pivotanta puternica cu numeroase radacini laterale. Azotul din aer este fixat prin simbioza cu bacteriile in asa numita rizobioza. Acest azot este disponibil plantei. Inaltimea tulpinii variaza in functie de varietate. Florile se formeaza de obicei la axila frunzelor, de obicei cate doua. Varietatile timpurii incep sa formeze flori la baza plantelor, in timp ce varietatile mai tardive formeaza flori la baza axilelor situate in partea superioara a plantelor.

 

SOLUL

Mazarea poate fi cultivata pe orice tip de sol fertil, cu o buna capacitate de retinere a apei, si cu o buna structura. Deoarece formeaza un sistem radicular puternic pe solurile bine structurate trbuiesc evitate solurile cu exces de umiditate. Deasemenea solurile lipside de umiditate trebuiesc evitate, deoarece majoritatea radacinilor active se gasesc in orizonturile sperficiale ale acestora. Pentru culturile semanate mai tarziu rezultate bune se pot obtine numai pe solurile mai usoare, sau pe solurile foarte bine structurate.

Soluril foarte acide scad capacitatea de fixare a azotului de catre plante.de aceea este necesar ca pH-ul solului sa nu fie mai mic de 5 pe solurile nisipoase, sau mai mic de 6 pe solurile argiloase.

 

PREGATIREA SOLULUI

Se recomanda aratura adanca (minim 25 cm). Pentru rezultate optime se recomanda ogorul din toamna pentru o structurare buna a solului. Deasemenea suprafata solului trebuie sa fie cat mai plana, pentru ca recoltarea sa se faca in conditii optime.

 

IRIGAREA

Mazarea este capabila sa extraga apa din profunzimea solului. Totusi pe adancimea de 100 cm nu trebuie sa existe exces de umiditate, altfel se poate astepta la o reducere a cresterii plantelor. Numai in conditii de seceta excesiva irigarea poate fi luata in considerare irigarea. De fapt irigarea este necesara numai daca pe perioada infloritului si a formarii pastailor necesarul de apa nu este sigurat de ploi. Aceasta irigare, de regula, poate duce la cresterea numarului de pastai. Cu alte cuvinte irigarea pe perioada infloritului va duce la cresterea calitatii si a cantitatii recoltate. Inainte de inflorit numai in conditii de seceta excesiva irigarea va aduce beneficii prin cresterea numarului de pastai.

 

ROTATIA CULTURILOR

Microorganismele ce genereaza bolile de sol pot persista in sol pe perioada mai multor ani si pot afecta productia sau chiar cultura. De aceea se recomanda o rotatie a culturilor de minim 6 ani. Pe solurile usoare (nisipoase), se recomanda chiar o perioada mai mare.

 

 

FERTILIZARI

 

Azot

In medie cultura de mazare are nevoie de 140 kg N/ha. In mod normal capacitatea de fixare a azotului poate acoperii acest necesar pe perioada de productie. Aceasta fixare poate fi redusa din diferite motive, cum ar fi: pH-ul prea scazut, nematozi, boli de sol, bacterii sau datrita solului nestructurat. Deficienta de Bor si Molibden poate cauza, deasemenea, reducerea capacitatii de fixare a azotului, iar unele insecte pot consuma nodozitatile formate la nivelul sistemului radicular.  De aceea aplicarea unei cantitati de  40 - 60 kg N/ha este recomandata inainte de semanat. Pe solurile foarte acide aceasta cantitate trbuie marita. Acest aport initial de azot poate face ca tinerele plantute sa fie mai puternice, mai rezistente la atacul de patogeni de sol. Totusi, aplicarea in exces a azotului duce la o crestere vegetativa exagerata.

 

Fosfor

In medie, o cultura de mazare are nevoie de 30-40 kg N/ha. Totusi, este cunoscut efectul benefic si raspunsul puternic al mazarii la administrarea de fosfor, de aceea se recomanda aplicarea unei cantitati de 100 kg P2O5/ha este considerata normala pentru un sol cu fertilitate buna.

 

Potasiu

Mazarea are nevoie, in medie de 60-70kg K2O pe ha. O administrare de 150 - 200 kg K2O pe ha este suficienta pentru un sol cu fertilitate buna. Pe solurile grele aceasta doza trebuie marita.

 

Alte Ingrasaminte

Magnesiu, mai ales pe solurile usoare, trebuie administrat, in medie in cantitate de 50 kg MgO pe ha.

Daca pe parcursul ciclului de vegetatie se constata in continuare o deficienta de magneziu se poate corecta prin aplicarea foliara a acestuia.

Microelementele – Mangan si Molibden – trebuiesc administrate daca analizele de sol indica deficienta acestora.

 

SEMANATUL

Mazarea poate germina la temperaturi scazute, iar semanatul poate incepe atunci cand in sol temperatura ajunge la 3.5°C sau mai mult. Numarul de plante pe mp este important dar este dependent de varietate, fertilizare, tipul de sol precum si alte conditii de cultura. O varietate timpurie necesita, de regula, o desime mai mare. Caracteristicile varietale, inaltime si vigoarea plantelor, influenteaza, deasemenea, desimea la care se seamana. Atunci cand se cunoaste posibilitatea aparitiei infectiilor cu Botrytis desimea de semanat trebuie ajustata, cunoscut fiind faptul ca o desime prea mare conduce la cresterea gradului de atac al patogenului. Formula dupa care se calculeaza necesarul de seminte este urmatoarea :

 

                                           Numar pl/mp x MMB in g

kg seminte pe ha = ----------------------------------------------

                                      procentul de germinatie in camp

 

 

 

De exemplu:

 

Numar pl/mp = 90-100

MMB               = 200 g

Procentulde germinatie in camp = 90% (pentru varietatile cu bob verde-inchis, zbarcit germinatia in camp este de obicei cu 15% mai mica decat cea determinata in laborator, in functie de situatia data si de experientele anterioare).

 

90 x 200

-------------       = 240 kg/ha

    75

 

Semanatul trebuie facut la adncimea de 3-5 cm iar iar stratul acoperitor trebuie sa fie reprezentat de un sol bine maruntit si structurat. La 3 cm se seamana atunci cand solul este bine aprovizionat cu apa. Intre randuri diatanta de semanat poate fi cuprinsa intre 22-33cm.

Sow approx 3 cm deep in the moist top layer. A row-distance between 22-33 cm is most optimal.

Este bine sa se evite folosirea tractoarelor cu pneuri inguste, pentru evitarea tasarii excesive a solului, de preferat fiind, in acest caz, folosirea tractoarelor cu pneuri duble.

 

Recoltarea

Exista mai multe posibilitati de a se asigura o recoltare constanta si continua a mazarii pentru procesare. Momentul optim de recoltare este determinat de momentul la care aceasta ajunge la maturitatea tehnologica, si poate fi determinat cu ajutorul unui aparat denumit tenderometru (TM). Valoarea optima a TM dureaza numai cateva zile. Oricum, aceste valori se pot modifica foarte rapid astfel incat perioada optima pentru recoltari sa se reduca la numai 2-3 zile. Aceasta metoda nu ajuta foarte mult in esalonarea recoltarilor. Este mai bine sa se foloseasca varietati mai timpurii si mai tardive, pe tipri diferite de sol, in locatii diferite. Diferenta intre varietatile timpurii si cele tardive la acelasi moment al semanarii poate fi de 2-3 saptamani. Aceasta timpurietate poate fi exprimata in unitati de caldura varianta care este mult mai precisa decat exprimarea in numar de zile de la semanat.

Factoriicare influenteaza potentilul de productie sunt:

- conditiile de vreme mai ales pe perioada infloritului si a maturitatii tehnologice

- structura solului

- bolile si insectele

- pasarile