Tehnologia de cultura a porumbului zaharat
Biologie

Porumbul zaharat (Zea mays saccharata Sturt.) este o planta anuala ce apartine familiei Poaceae. 

Sistemul radicular este filamentos, foarte bine dezvoltat, agresiv, putand explora solul pana la o adancime de 2,5 m. Tulpina este verticala si poate creste pana la o inaltime de 1-4 m. Formarea florilor are loc 45-90 de zile de la rasarire. Florile mascule se deschid mai devreme decat florile femele, in mod normal cu cu 3-5 zile dupa aparitia matasii pe stiuleti

De la deschiderea florilor femele si pana la faza de lapte a boabelor sunt necesare 20-25 de zile.

Porumbul zaharat este o planta iubitoare de caldura. Cerinte speciale privind caldura se inregistreaza mai ales pe perioada formarii stiuletelui. Germinarea are loc de la temperatura de 10-12oC, iar temperatura optima pentru crestere este de 18-24oC. Temperaturile foarte ridicate (peste 30oC) inregistrate pe perioada infloritului/antezei afecteaza viabilitatea polenului si fertilitatea acestuia, si duce la o scadere a productiei si la obtinerea de stiuleti de calitate inferioara. Porumbul zaharat este mai putin tolerant la seceta decat porumbul obisnuit. Cerintele sale cu privire la umiditatea solului inregistreaza valori maxime pe perioada formarii stiuletelui, moment ce se considera a fi cu o saptamana inainte de formarea matasii si care dureaza aproximativ o luna. Porumbul zaharat este sensibil la lumina, el fiind o planta de zi scurta.

Porumbul este o planta anemofila (polenizarea se realizeaza cu ajutorul vantului). De aceea el trebuie semanat in randuri continue pentru a favoriza miscarea aerului printre randuri. Daca polenizarea este impiedicata prin semanarea gresita a acestuia apar stiuleti cu un numar redus de boabe, incompleti. Polenizarea poate fi imbunatatita si prin o usoara scuturare a plantelor intr-o dimineata linistita.

Parcelele cu porumb zaharat nu trebuie amplasate in vecinatatea altor parcele cu porumb obisnuit deoarece prin polenizare incrucisata se poate determina aparitia de stiuleti de calitate inferioara atat in ceea ce priveste calitatea externa cat si a calitatii gustative a acestora.

Apecte tehnologice

Cele mai bune premergatoare sunt plantele leguminoase, culturile de legume timpurii, castravetii si ceapa. Porumbul nu trebuie sa vina in asolament dupa culturi de varzoase.

Semanatul poate incepe atunci cand solul s-a incalzit la 8-10oC la o adancime de 8-10 cm. Adancimea de semanat este de 6-8 cm. Schema de plantare este 70-80 x 20-25 cm, rezultand o desime de 7-8 pl/m2 (70,000-80,000 pl/ha). Cantitatea de seminte necesara este de 14-16 g pe 10 m2 (14-16 kg/ha). Pentru prelungirea perioadei de recoltare si de consum trebuiesc folosite varietati (hibrizi) cu perioade de vegetatie diferite. Pentru a se asigura furnizarea de porumb zaharat din iulie pana in septembrie este bine sa se semene esalonat cu varietati foarte productive (la intervale de timp de 10-12 zile).

Porumbul zaharat raspunde foarte bine la fertirigare (aplicarea concomitenta de apa si elemente nutritive prin intermediul instalatiei de irigare prin picurare). Pe intreaga perioada de vegetatie ingrasamintele necesare se aplica in doze de 300-450 g azotat de amoniu, 150-300 g superfosfat and 200-300 g sare potasica sau sulfat de potasiu pe 10 m2 (N 100-150, P2O5 60 and K2O 80-100 kg de substanta activa pe hectar). Ingrasamintele cu potasiu si fosfor pot fi administrate la aratura de toamna iar azotul se va administra fractionat, o parte la pregatirea solului in primavara inainte de semanat, iar diferenta se va administra in continuare pe parcursul perioadei de vegetatie. Numarul de irigari necesare porumbului zaharat este de 2-4, cu volume de apa de aproximativ 350-400 mc apa pe hectar.

Dintre bolile ce pot aparea la porumb, mai importanti sunt taciunii, pentru care se pot lua urmatoarele masuri de prevenire si control: o buna rotatie a culturilor, tratamentul la seminte, si folosirea de varietati tolerante.

Deasemenea numeroase omizi pot dauna culturii de porumb. Pe perioada infestarii culturii (pe perioada zborului maxim al fluturilor si a depunerii pontei acestora) sa pot face tratamente cu insecticide din familia piretroizilor de sinteza.