TEHNOLOGIA DE CULTURA A VERZEI

 

Generalitati

Numar de seminte pe gram

250

Distanta intre randuri in cm

50 – 75

Distanta intre plante pe rand in cm

35 – 50

Necesarul de seminte la culturile infiintate prin plantare in gr pe ha

200 – 250

Necesarul de seminte pentru semanatul direct in gr pe ha

500 – 600

Desimea de plantare la ha in plante pe ha

25,000 – 60,000

Temperatura minima de germinare

5°C

Temperatura optima de germinare

20°C

Zile pana la rasarire la 5°C

27

Zile pana la rasarire la 12°C

10

Zile pana la rasarire la 20°C

6

Productia medie in tone pe ha

70 – 100

 

Solul

Varza se cultiva pe soluri cu drenaj bun, fertile cu o buna capacitate de retinere a apei. Varietatile timpurii se cultiva pe soluri usoare, varietatile cultivate pentru productia de toamna se cultiva pe solurile nisipo-lutoase sau nisipo-argiloase iar varietatil destinate pastrarii se cultiva pe soluri argiloase. Conditii bune pentru cultura verzei se intalnesc pe solurile bogate in humus.

Datorita riscului de aparitie a herniei radacinilor de varza solurile nisipoase trebuie sa aiba un pH de minim 6, iar solurile argiloase trebuie sa aiba minim o valoare a pH-ului de 7.

Foarte important este si nivelul apei freatice, care in general nu trebuie sa fie mai mic de 80 cm.

 

Necesarul de elemente nutritive

Varza este o planta cu un aparat foliar foarte bine dezvoltat si de aceea are nevoie de o fertilizare adecvata. Totusi, analiza de sol trebuie sa stea la baza stabilirii necesarului de ingrasaminte. Fertilizarea de baza trebuie facuta primavara inaintea infiintarii culturii.

 

Azotul

Azotul si Potasiul sunt igrasamintele fata de care varza are pretentii deosebite. Totusi excesul de ingrasaminte poate duce la craparea capatanilor.

La cultura timpurie a verzei se vor administra ingrasaminte cu actiune rapida in timp ce la varietatile mai tardive sau la varza destinata pastrarii se vor administra ingrasaminte cu eliberare lenta.

Obisnuit ingrasamintele se administreaza la cultura verzei in doua etape, una inainte de plantare si una la aproximativ 6 saptamani de la plantare.

In general varza are nevoie de pana la 300 kg N pe hectar din care 20-60 kg se administreaza ca fertilizare faziala la 6-7 saptamani de la plantare.

 

Fosforul

Cantitatea de Fosfor necesara este data de rezerva existenta in sol. De regula se administreaza o cantitate de 75-100 kg/ha P2O5, iar atunci cand distantele de plantare sunt mai mici cantitatea poate fi usor suplimentata.

 

Potasiu

Administrarea de Potasiu se face in functie de cantitatea de Azot administrata. In general se administreaza o cantitate de 250 kg K2O pe ha.

 

Semanatul

Semanatul direct

Pentru semanatul direct solul trebuie sa aiba o fertilitate nativa buna, sa aiba o buna capacitate de retinere a apei si sa fie bine structurat. Stratul de la suprafata trebuie sa fie foarte bine pregatit, maruntit pentru a putea fi posibila semanarea directa.

Temperatura minima a solului trebuie sa fie de 10-12°C.

Prin semanat direct nu se pot infiinta culturi timpurii dar aceasta metoda permite economisirea de timp si de forta de munca.

Cantitatea de seminte necesara pentru infiintarea culturilor prin semanat direct este de 2-3 ori mai mare decat la culturile infiintate prin plantare de rasaduri.

 

Infiintarea prin plantare

Avantajul infiintarii culturilor prin plantare de rasaduri este obtinerea unei uniformitati sporite si deasemenea infiintarea de culturi timpurii. Pentru semanatul timpuriu in rasadnite, solarii sau sere patul germinativ trebuie pregatit cu cateva saptamani inaintea momentului semanatului, pentru ca stratul superficial ca se zvinte si sa se incalzeasca. Si in spatii protejete temperatura minima la semanat trebuie sa fie ded 10-12°C.

Patul germinativ trebuie fertilizat la baza cu 0.5 kg N pe 100 m², 0.4 kg P2O5 pe 100 m² and 0.5 kg K2O pe 100 m².

Obisnuit se seamana 400-500 sem/mp. O distanta obisnuita de semanare este 2.7 x 8.0 cm si asigura o buna uniformitate de rasarire.

Acoperirea semanaturii cu folie imediat dupa semanat ii asigura acesteia o protectie suplimentara si duce la cresterea procentlui de plante rasarite. Temperatura optima pentru germinare este de 15-18°C (20°C).

Deasemenea, semanatul se poate face si direct in tavite alveolare cu diametrul de 4-5 cm folosindu-se ca substrat turba special pregatita pentru aceasta. Aceasta metoda prezinta anumite avantaje, dintre care cele mai importante sunt reducerea perioadei de producerea a rasdurilor cu 5-7 zile, anularea operatiei de repicat dar si posibilitatea obtinerii unor rasaduri mai sanatoase dat fiind faptul ca turba nu contine spori ai patogenilor legumelor.

Acordati atentie apei pe perioada de producere a rasadurilor; o umiditate prea mare duce la formarea unor plantute slabe si duce la cresterea atacului de boli.

Inainte de plantare cu 6-10 zile, la culturile ce urmeaza a fi infiintate in solarii neincalzite sau in camp, plantle trebuiesc sa fie bine calite prin expunerea lor la temperaturi mai scazute (6-10°C ziua si 4-6°C noaptea). Rasadurile asfel calite pot suporta dupa prindere temperaturi negative de pana la -10°C.

Perioada de timp necesara producerii rasadurilor este de 40-60 de zile.

 

Plantarea

Cu una sau doua zile inainte de plantare plantele trebiesc irigate bine pentru ca prin

smulgerea lor din patul germinativ sa sufere cat mai putine daune ale sistemului radicular.

Rasadul se sorteaza atent inainte de plantare si se vor inlatura toate plantele ce prezinta simptome de inbolnavire.

Distantele de plantare difera cu varietatea de varza cultivata. Ca o regula generala varietatile timpurii se planteaza la o desime de 40000-60000 plante/ha, varietatile destinate industrializarii la o desime de 30000plante/ha, iar varietatile destinate pastrarii peste iarna la desimi de 25000-45000 plante/ha. Pentri informatii specifice fiecarei varietati va rugam sa consultati catalogul nostru.

Dupa plantare irigati cultura pentru a determina reluarea cresterii plantelor. La o saptamana de la plantare trebuiesc luate masuri cu privire la controlul buruienilor.

 

Irigarea

Irigarea este necesara numai pe perioadele prelungite de seceta. Trebuie tinut cont de cantitatile de apa administrate mai ales pe perioada de formare a capatanilor pentru ca la acest moment irigarea in exces poate duce la craparea capatanilor de varza.

Mentinerea plantelor si solului uscate se face pentru mai multe motive, dintre care reducerea posibilitatii aparitiei si dezvoltarii patogenilor dar si stimularea dezvoltarii unui sistem radicular puternic.

 

Controlul buruienilor

Controlul buruienilor este foarte important atat pe perioada producerii rasadurilor cat si in cultura. Propaclor (substanta activa) este potrivit atat pentru rasaduri cat si in cultura. Sunt avizate si alte substante pentru combaterea buruienilor atat preemergent cat si postemergent.

 

Insecte

 

Afide  (Brevicoryne brassicae)

Inteapa partea inferioara a frunzelor si determina incetinirea procesului de crestere. Pe frunze apare un strat lipicios – excremenetele acestora. Este important sa se inspecteze campul in mod regulat pentru a se lua masurile de prevenire si control in timp util. Pentu combaterea afidelor sunt avizate o serie de substante.

 

Musca verzei (Delia brassicae)

Aceasta musca depune ponta in sol in apropierea plantelor de varza. Larvele apar dupa 3-8 zile si infesteaza radacinilece nu vor mai fi capabile sa absoarba suficienta apa mai ales in perioadele de seceta, moment la care apar plante ofilite in cultura. Tratamentele pentru combaterea acestui daunator se fac dupa plantare.

 

Omizi 

Omizile sunt larve ale fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) sau ale fluturelui alb al rapitei (Pieris rapae)  si apar de obicei la sfarsitul lunii Mai. Pagubele pe care le pot produce pot fi foarte importante

 

Boli

Nervatiunea neagra a frunzelor (Xanthomonas campestris)

Plantutele atacate au cotiledoanele decolorate si se usuca in scurta vreme. La plantele dezvoltate, pe frunzele bazale, apar pete mari, clorotice, alungite in directia nervurilor principale. In portiunea ingalbenita nervurile se inegresc, iesind in evidenta pe fondul clorozat. Tesuturile atacate se intaresc, devin pergamentoase. Frunzele atacate se usuca. In sectiuni prin petiolii si nervurile frunzei, se constata brunificarea vaselor conducatoare. La tulpini, in sectiune se constata brunificarea vaselor, urmata de aparitia de cavitati. Coceanul putrezeste uscat, transformandu-se intr-un manunchi de fibre lemnoase. Pe vreme umeda, in tesuturile respective se instaleaza alte bacterii, saprofite, care provoaca un putregai moale, cu miros neplacut.

Transmiterea la cultura urmatoare se face prin resturi de plante infectate, seminceri infectati si prin samanta infectata.

Ataca si alte crucifere atat dintre cele cultivate cat si din flora spontana.

 

Caderea si putrezirea plantutelor (Pythium ultimum)

In faza de cotiledoane si pana la aparitia a 2-3 frunze adevarate, pe axa hipocotila, la nivelul solului, tesuturile tulpinitei se inegresc, se inmoaie, devin apoase si se macereaza. Ca urmare, din tulpinita raman numai niste firisoare albe (fasciculele vasculare), ceea ce atrage dupa sine caderea pe sol a tinerelor plantute. Plantuta cazuta se ingalbeneste si apoi putrezeste, astfel incat in rasadnita apar goluri, vetre de atac, care, in conditii favorabile, se extind cu rapiditate, daca nu se iau conditiile de combatere la timp.

Udarea in exces, asociata cu lipsa ventilarii, a aerisirii, pot duce la pierderea rapida a plantutelor in rasadnita.

 

Hernia radacinilor de varza (Plasmodiophora brassicae)

la rasaduri se observa ingrosarea radacinii principale. In camp, plantele infectate stagneaza din crestere. Fiind slab inradacinate, plantele pot sa fie culcate de vant. Radacinile prezinta ingrosari evidente (cu diametru de pana la 30 de ori mai mare) , alternand cu strangulatii, fapt care le da aspect de hernie. Pe vreme calda plantele se ofilesc, apoi se usuca fara sa formeze, de obicei, capatani sau inflorescente.

Boala are un caracter endemic, fiind intalnita cu frecventa ridicata in zone cu soluri acide si regim pluviometric bogat. Poate aparea si in zone unde acidifierea solului s-a format ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice fiziologic acide 9azotatul de amoniu, superfosfatul s.a.

Masurile preventive constau in realizarea unei rotatii a culturilor de minim 4-5 ani, perioada in care se va urmari si distrugerea buruienilor crucifere, corectarea reactiei solului pri aplicarea de amendamente. La plantare se va folosi numai rasad sanatos. Se va verifica cultura si plantele infectate vor fi smulse si distruse prin ardere.

Mana verzei (Plasmodiofora brasicae)