TEHNOLOGIA DE CULTURA A CEPEI

 

Generalitati

Numar de seminte pe gram

250 – 300

Distanta de plantare intre randuri in cm

25 – 35

Distanta intre plante pe rand in cm

5 – 10

Necesar de seminte pentru plantare in kg pe ha

2.0 – 2.5

Necesarseminte la semanat direct in kg pe ha

4.0 – 8.0

Desimea de plantare dorita pe ha

850,000

Temperatura minima de germinatie

2°C

Temperature optima de germinare

12 – 25°C

Zile necesare pentru rasarire la 5°C

61

Zile necesare pentru rasarire 12°C

21

Zile necesare pentru rasarire 20°C

12

Productia medie in tone per ha

50

 

Introducere

In productia comerciala de ceapa exista anumiti factori care determina dezvoltarea acesteia in ceea ce priveste marimea , forma, culoarea, aroma si alte elemente de calitate ale bulbilor. Cei mai importanti dintre acestia sunt:

  • Mediul de cultura in care se produce ceapa;
  • Informatia genetica de care dispune varietatea aleasa

 

Influenta mediului de cultura

Marimea, forma, toleranta la inflorire si capacitatea de pastrare sunt puternic influentate de conditiile de mediu. De aceea, pentru a obtine in mod constant bulbi de cea mai buna calitate, cultivatorii trebuie sa tina cont de datele de plantare, distantele de plantare , nutritia si controlul bolilor si daunatorilor pe parcursul ciclului de cultura. La recoltare, cultivatorii trebuie sa-si trateze cultura corect, si sa se asigure ca bulbii de ceapa sunt protejati de la deteriorare si ranire, atunci cand sunt manipulati si conditionati pentru pastrare.

 

Momentul plantarii

Pentru a obtine o productie si o calitate optima a bulbilor de ceapa, cultivatorii trbuie sa aleaga varietatea potrivita pentru climatul in care produc ceapa. Deoarece lungimea zilei este un factor determinant in ceea ce priveste marimea bulbilor, varietatile trebuie sa se potriveasca cu fotoperioada (lungimea zilei), pentru a se putea initia formarea bulbilor.

Lungimea zilei este de 12 ore la Ecuator, dar pe masura ce latitudinea creste zilele de vara devin tot mai lungi, iar cele de iarna tot mai scurte.

Lungimea zilei joaca un rol important in adaptabilitatea  varietatilor de ceapa, de aceea acest factor constituie criteriul de baza in alegerea varietatilor.

Fiecare varietate fie ca este de zi foate lunga, de zi lunga, de zi medie sau de zi scurta are nevoie de o fotoperioada optima pentru initierea formarii de bulbi. Daca o varietate este expusa la o fotoperioada mai scurta decat cea necesara va exista un procent ridicat de plante care nu vor forma bulbi.

In schimb, daca o varietate este expusa la o fotoperioada mai lunga decat este necesar, chiar si pentru cateva zile, dezvoltarea bulbului va incepe. Daca aceasta se intampla cand plantele sunt inca tinere, formarea bulbilor poate avea loc prematur ducand la obtinerea unor bulbi de dimensiuni mici, respectiv la o productie mica.

Relatia dintre aria de cultura si latitudine este dupa cum urmeaza:

  • 50 – 60° Latitudine                    à ceapa de zi foarte lunga (“Rijnsburgers”)

                                                            à N-V Europa / Rusia

  • 40 – 50° Latitudine                    à ceapa de zi lunga si de zi medie

                                                            à S Europa / Ucraina / Australia / USA

  • 20 – 30° Latitudine                    à ceapa de zi scurta

                                                            à Mexic / S USA / Africa

 

 

Temperaturile extreme

Desi fotoperioada este factorul primar in initializarea formarii bulbilor, efectele fotoperioadei sunt influentate si de temperatura. De obicei, ceapa formeaza bulbi mai rapid la temperaturi ridicate, iar temperaturile mai reduse de obicei intarzie formarea bulbilor.

Expunerea la temperaturi extreme poate duce la aparitia unor probleme serioase. Perioadele prelungite cu temperaturi de 5 – 10°C, par a fi cel mai important factor ce determina inflorirea plantelor, dar aceste temperature sunt critice numai daca plantele au ajuns intr-un anumit stadiu, respective, au atins o anumita marime iar aceasta este diferita de la o varietate la alta. Cantitativ, procentul de plante inflorite este mai evident la cultura peste iarna. Procentul de plante inflorite este diferit de la un an la altul chiar in cadrul aceleiasi varietati si chiar in cazul in care datele de plantare sunt foarte apropiate. O inflorire excesiva are loc obisnuit atunci cand se produc bulbi de dimensiuni mari pe perioada de toamna – iarna , si cand acestia fac obiectul unor perioade prelungite (cateva saptamani) de temperaturi scazute. In schimb, daca conditiile de mediu  duc la reducerea cresterilor asa incat plantele inca tinere ajung sa treaca peste iarna, iar in primavara  temperaturile sunt ridicate atunci foarte putine plante emit tije florale.

Pierderile la ceapa nu pot fi in totalitate prevenite, dar ele se pot reduce semnificativ prin alegerea celor mai bine adaptate varietati si prin implementarea celor mai bune tehnologii si practici agricole.

 

Solul

Toate tipurile de sol cu o fertilitate nativa buna sunt, in genere, potrivite pentru productia de ceapa. Deasemenea, trebuie cunoscut ca solurile cu un pH-KCl mai mic de 5.5 nu sunt recomandabile pentru cultura cepei. Pentru obtinerea unei bune productii este foarte important ca structura si drenajul solului sa fie bune. Obisnuit aceste conditii se intrunesc pe solurile nisipoase, nisipo-lutoase si pe solurile nisipo-argiloase. Aceste soluri sunt cele mai potrivite pentru cultura cepei.

 

Rotatia culturilor

Pentru evitarea bolilor specifice de sol asa cum este putregaiul alb al (Scelerotium cepivorum) si nematozii o rotatie de lunga durata este necesara. Numai o data la cinci ani cultura cepei poate reveni pe acelasi teren. Datorita sanselor de infectie cu nematozi nu trebuie alese ca plante premergatoare cele de cartof, mazare, alte bulboase fasole si uneori chiar morcovul.

Cand c ultura de ceapa se face dupa leguminoase perene, se poate astepta la cresteri prea viguroase. Cerealele paioase si legumele din familia cruciferelor (varza, conopida, brocoli) sunt bune premergatoare, daca ele au fost recoltate la momentul potrvit si in conditii bune. Un start bun va duce la obtinerea unei culturi bune si, in final, la o recolta buna.

 

Fertilizari

Pentru o crestere si dezvoltare optima plantele au nevoie de substante nutritive. Cele mai importante dintre macroelemente sunt azotul (N), fosforul (P) si potasiul (K). Recomandam o administrare mai mare de potasiu si o administrare moderate sau chiar redusa de azot. O cantitate ridicata de azot duce la o crestere foarte viguroasa a foliajului si de aceea o posibilitate mai mare de aparitie a bolilor precum si o scadere a capacitatii de pastrare.

 

Azotul (N)

O adminisrare excesiva de azot nu duce intotdeauna la o productie mai ridicata. In functie de cultura premergatoare si de starea de fertilitate a solului administrarea a 100 – 120 kg N/ha va fi suficienta. Pentru solurile bogate in azor sau cu o mineralizare accentuata se recomanda reducerea cantitatii de azot 80 – 100 kg N/ha. 2/3 din cantitatea de azot se va administra inainte de semanat iar diferenta atunci cand cultura ajunge la o inaltime de aproximativ 10 cm.

 

Fosforul (P)

Pe un sol obisnuit se administreaza120 kg P2O5 /ha. Daca solul este foarte bine aprovizionat cu P2O5 , 90 kg/ha va fi suficient.

 

Potasiul (K)

Pe un sol obisnuit o aplicare medie de potasiu poate ajunge la 200 – 250 kg K2O/ha. Daca potasiul este administrat cu putin timp inainte de semanat atunci va trebui sa tinem cont de faptul ca prezenta clorului poate dauna plantelor (daca potasiul este din sare potasica KCl)

 

 

Pregatirea solului

Succesul unei culturi de ceapa, respectiv realizarea unor productii mari, tine in buna masura si de un start bun al culturii, respectiv de o buna pregatire a patului germinativ si de alegerea une metode bune de semanat. Pentru obtinerea unui bun pat germinativ trebuie ca aratura sa fie facuta din toamna si trebuie evitata efectuarea acesteia in conditii de umiditate excesiva. Primavara se va face o pregatire superficiala a solului pe adancimea de 3-4cm. Patul germinativ trebuie sa fie afanat, nivelat bine structurat si nu foarte ud. Administrarea de ingrasaminte organice trebuiesa se faca cel tarziu in toamna precedenta infiintarii culturii, si se incorporeaza in sol o data cu aratura de toamna.semanatul trebuie facut intr-un sol umed (reavan). Acordati atentie pregatirii de baza a solului care nu trebuie facuta in conditii de umiditate excesiva, deoarece poate duce la distrugerea structurii solului. 

Semintele

Semintele de ceapa sunt oferite in doua clase de calitate diferite: standard si seminte calibrate cu precizie. Aceste doua calitati de seminte se pot imparti mai departe in seminte simple si seminte drajate. Prin drajare se poate preveni atacul de musca a cepei.

Semante standard are un diametru cuprins intre 1.8 to 3.0 mm si o germinatie minima de 80%. Samanta de precizie are un diametru de 1.75 – 2.00 sau 2.00 – 2.75 mm si o germinatie minima de 85%. Samanta este livrata in pachete ambalate fie dupa greutate fie dupa nr de seminte (unitati). O unitate are 250,000 (250 MX) seminte, care reprezinta aproximativ 1 kg. Avantajele semintelor de precizie sunt:

  • Seminte cu un procent mare de germinatie;
  • Semintele au fost supuse unui proces de calibrare si de aceea sunt de marime uniforma;
  • Prin folosirea unui echipament de semanat eficient va rezulta un semanat uniform fara dublarea orificiilor discului de semanare.

 

Tehnologia semintelor

Incotec, o companie subsidiara a Seminis, poate oferi gama complete de tehnologii destinate semintelor, de la drajare, pregerminare, dezinfectie etc...

 

Drajarea semintelor

Drajarea reprezinta aplicarea in jurul semintelor a unor pudre intr-un amestec bine proportionat. Drajarea face ca samanta sa fie mult mai uniforma in ceea ce priveste forma, marimea si greutatea. Pelleting is the application of a proportioned mixture of powders around the seed. Pelleting makes the seed more uniform in shape, weight and size. Acesata face mai usoara semanarea cu semanatorile de precizie atat in ceea ce priveste ditanta intre seminte cat si ceea ce priveste adancimea de semanat. In afara acestor avantaje in pudra folosita pentru drajare pot fi folosite fungicide si insecticide cu rol in protectia tinerelot plante dupa semanat. Cantitatea necesara de substante chimice va fi pusa chiar in apropierea tinerelor plantute unde vor fi mult mai eficiente.

 

Sanokote

Sanokote este un exemplu de drajare aplicat semintelor de ceapa unde substantele acoperitoare sunt reprezentate de un fungicid si de un insecticid. Dimensiunile semintelor astfel obtinute sunt de 3.0 – 3.5 mm iar culoarea este. Cresterea in greutate este de 9-11 ori asa incar un gram va contine 25-30 seminte drajate. La semanatoare vor fi necesare discuri special in raport cu marimea semintelor.

Avantajele folosirii semintelor drajate astfel sunt:

  • Drajarea semintelor cu fungicid si insecticid protejaza tinerele plantute de de caderi, putrgaiul coletului si de atacul de musca cepei;
  • Uniformitatea in dimensiuni a semintelor care duce la posibilitatea semanatului de precizie atat in ceea ce priveste distanta intre plante cat si adancimea de semanat;

 

  • Germinarea uniforma si rasarire, respectiv rasarirea uniforma se traduce in final intr-o productie uniforma si de cea mai buna calitate;
  • Culoarea purpurie a semintelor este intr-un mai puternic contrast cu mediul in care se face semanatul.

 

Cantitatea de seminte

Desimea de plantare si uniformitatea culturii sunt in stransa legatura cu uniformitatea si momentul la care plantele ajung la maturitate. In mod normal se incearca sa se asigure un numar de 25 plante pe metru liniar ceea ce corespunde unui numar aproximativ de 85 plante/mp, respectiv 850000 plante/ha.

NECESARUL DE SEMINTE PE HECTAR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DORIT#

germinatie%

necesar#

pl/m1

pl/ha

In camp

In laborator

Germinatia in camp

sem/m1

sem/ha

unitati/ha

 

 

 

 

 

 

 

 

SAMANTA STANDARD

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

25

850,000

90%

85%

77%

33

1,111,111

4.4

 

 

80%

85%

68%

37

1,250,000

5.0

 

 

 

 

 

 

 

 

SAMANTA DE PRECIZIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

25

850,000

90%

95%

86%

29

994,152

4.0

 

 

80%

95%

76%

33

1,118,421

4.5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nota:

90% = excelenta germinatie

 

 

 

 

 

80% = germinatie buna

 

 

 

 

 

In tabel se arata necesarul de sem/ha atat pentru samanta standard cat si pentru cea de precizie.

In ceea ce priveste numaratoarea in camp aceasta trebuie estimata anterior semanatului. Procentul depinde de momentul ales pentru semanat, conditiile de pregatire ale patului germinativ de adancimea la care se face semanatul, de temperatura de umiditatea solului si de conditiile de mediu ce apar dupa semanat. Din practica s-a constatat ca necesarul de seminte este cu aproximativ 0.5 unitati mai mic in cazul folosirii semintelor de precizie.

Necesarul de unitati de seminte poate fi calculat folosindu-se urmatoarea formula:

 

Numar de plante pe ha x 100 x 100                                           =  Numar de unitati

250,000 x %germ in lab x %germ apreciat pt camp

 

Semanatul

Cel mai bun moment pentru semanat este considerat a fi primavara dupa ce a trecut pericolul de inghet. Germinatia are loc in functie de temperatura solului intre 10 si 25 de zile. Semanatul se recomanda a fi realizat cu semanatori de precizie. Sunt folosite in principal doua tipuri de semanatori: cu distributie mecanica si cu distributie pneumatica. De asemenea pentru aceste masini se realizeaza si calibrarea semintelor deoarece dimensiunile orifciilor corespund cu cele ale semintelor, respectiv 2-2.75 mm.

Atunci cand se foloseste samanta necalibrata creste procentul de semanat concomitent a doua seminte prin acelasi orificiu ceea ce duce la o scadere a uniformitatii culturii.

In general necesarul de samanta pentru atunci cand se foloseste o semanatoare de precizie este de 4.0 – 4.5 kg/ha. Adancimea medie de semanat este de 2 cm. Distanta dintre randuri este data in principal de tipul de semanatoare folosit. Adesea sunt semanate 5 randuri pe o banda cu latimea de 150cm. Distanta dintre randuri este de 27 cm, iar distanta dintre benzi este de 42 cm.

 

Controlul buruienilor

Controlul buruienilor necesita o atentie deosebita. La inceputul perioadei de vegetatie plantele de ceapa cresc incet si au un numar redus de frunze. Cultura este aerisita pe o perioada lunga de timp motiv pentru care buruienile gasesc conditii optime pentru creestere si dezvoltare.

Erbicidarea chimica si distrugerea mecanica a buruienilor este foarte importanta si poate fi facuta in diferite stadii de dezvoltare ale culturii de ceapa.

 

Boli si daunatori

Bolile de sol

Putregaiul alb al bulbilor (Sclerotium cepivorum)

Simptome

Putregaiul alb poate fi una dintre cele mai pagubitoare boli ale cepei. Primele simptome sunt de ingalbenire, ofilire si mai apoi cadere a frunzelor mature. Pe masura ce ciuperca invadeaza sistemul radicular si coletul se produce un mucegai ce duce in final la colapsul intregii plante. Pe tesuturile invadate se formeaza numerosi scleroti. Boala se manifesta adesea in vetre. Astfel, in cultura pot aprea vetre mari cu siptome ale atacului daca rezerva din sol este mare si daca se intrunesc conditiile favorabile bolii.

 

Conditiile pentru dezvoltarea bolii

Cea mai severa evolutie a bolii se manifesta pe solurile reci acolo unde umiditatea solului este favorabila dezvoltarii patogenului. Ciuperca poate supravietui multi ani sub forma de scleroti in sol si poate ierna pe resturile vegetale ramase din cultura de ceapa.  Ciuperca este imprastiata prin lucrarile mecanice aplicate solului sau prin rasaduri de ceapa infectate.

 

Control

Putregaiul alb este dificil de controlat. Folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea introducerii in cultura de sol infectat (prin echipamente si utilaje de intretinere a culturii). La debutul atacului se vor inlatura si distruge toate plantele ce prezinta simptomele atacului. Tratamentul aplicat solului cu fungicide pe vetrele cu atac poate da rezultate bune daca boala se manifesta pe suprafata mica. Este de preferat sa nu se cultive ceapa pe un teren infestat. Se impune o rotatie a culturilor cu revenirea cepei pe aceeasi suprafata la o distanta de timp cat mai mare.

 

Nematodul tulpinii si al bulbilor (Ditylenchus dipsaci)

Simptome

Tinerele plante raman mai mici, se ingalbenesc si prezinta zone cu aspect depresat de-a lungul cotiledoanelor. Pe frunze pot aparea pete de culoare galben-bruna,  iar aceste raman de dimensiuni mici, se pot ingrosa si pot aparea ingrosari ale tulpinii. Pe masura ce atacul evolueaza foliajul se ofileste si tulinile devin moi si capata nuante gri. Bulbii infectati au o greutate mica, pot fi deformat sau pot avea aspect de bulb dublu. Secundar, alte ciuperci si bacterii pot infecta bulbii, in urma activitatii lor bulbii capatand un miros greu.

 

Conditiile pentru dezvoltarea nematozilor

Infectii noi apar adesea din restur de plante infectate. O data nematodul infectand plantele ei se reproduc si migreaza in sau la suprafata plantelor. Ei pot fi transportati prin miscarea solului infestat sau a resturilor de plante, prin ploaie sau apa de irigatii, prin echipamentele folosite in cadrul fermelor. Buruienile infectate sau samulastra adesea constituie modul de transmitere al nematozilor de la un an la altul. O temperatura a solului de 21oC este optima pentru miscarile nematozilor si pentru aparitia si evolutia simptomelor, in timp ce apa libera favorizeaza longevitatea si activitatea daunatorului.

 

Control

Inlaturarea completa si distrugerea resturilor vegetale, distrugerea samulastrei si a buruienilor gazda sunt masuri foarte importante pentru reducerea populatiei daunatorului. Deasemenea o rotatie a culturilor in care ceapa sa revina dupa cinci ani iar plantele care intra in asolament sa nu fie gazde pentru daunator (spanac, morcov, sfecla, crucifere, salata sau cereale paioase) s-a dovedit eficienta.

 

Putregaiul cenusiu (Botrytis squamosa)

Simptome

Primele atacate sunt frunzele. Primele siptome sunt reprezentate de aparitia unor pete mici decolorate si adancite in tesutul frunzei, inconjurate de un halou de nuanta verde-deschis. Centru petelor adesea are o culoare brun-inchisa, facand dificila deosebirea de atacul de mana, de atacul de daunatori sau de necrozele aparute ca urmare a atacului daunatorilor. Pe masura ce plantele evolueaza petele se maresc iar daca acestea sunt numeroase pot duce la distrugera in totalitate a frunzei. Bulbii care se formeaza sunt de dimensiuni mai mici datorita pierderilor de foliaj aparute in urma atacului.

 

Conditiile pentru dezvoltarea bolii

Ciuperca poate trece peste iarna pe resturile sau plantele infectate, sau poate supravietui in sol sub forma unor scleroti de mici dimensiuni si culoare neagra. Pe perioada umeda, cu temperaturi moderate sporii pot aparea si se pot imprastia din scleroti sau de pe resturile de plante infectate. Acesti spori ajung pe tesuturile de plante susceptibile atacului si infectiile apar. Aceasta boala se poate raspandi rapid daca se intrunesc conditiile de mediu favorabile dezvoltarii ei.

 

Control

Este important sa se realizeze preventiv un program de stropiri cu fungicide. Au fost dezvoltate in anumite zone sisteme de prognoza a aparitiei bolii iar acestea sunt foarte folositoare in determinarea momentului optim la care trebuie facut tratamentul. Distrugerea resturilor vegetale are un bun efect in reducerea sursei de infectie. Modul in care randurile sunt orientate fata de vantul dominant, distantele dintre randuri si dintre plante pe rand in sensul optimizarii miscarii aerului in cultura duc la scaderea perioadei de timp in care foliajul este umed si reduce incidenta si severitatea bolii. Orienting plant rows and spacing to maximize air movements helps reduce the time that leaves are wet and results in less disease incidence and severity. Masurile culturale asa cum sunt aratura adanca si rotatia culturilor duc la reducerea numarului de scleroti existent in sol.

 

Mana  (Peronospora destructor)

Simptome

Primul simptom al atacului de mana este reprezentat de aparitia onei zone cu spori sub forma unui puf cenusiu-violaceu pe frunzele sanatoase. Pe masura ce atacul evolueaza, leziunile care au o culoare mai deschisa decat a foliajului sanatos cresc in dimensiuni si pot cuprinde frunza de jur imprejur. Petele evolueaza spre culoarea bruna si duc la prabusirea foliajului. In camp, atacul apare de regula in vetre mici care evolueaza foarte rapid. Bulbii pot fi deasemenea infectati si putrezesc in depozit.

 

Conditiile pentru dezvoltarea bolii

Ciuperca poate supravietui pe plante de ceapa aparute di flora spontana, pe resturi vegetalesau in sol. Sporii ciupercii sunt diseminati prin vant sau cu ajutorul ploilor torentiale pe perioada cu vreme rece, care este esentiala pentru dezvoltarea patogenului. Ploaia, ceata sao umiditatea relativa ridicata (>95% RH) sunt necesare pentru germinarea sporilor si pentru realizarea infectiilor. Ciuperca se dezvolta intracelular si continua sa produca spori atat timp cat vremea remane uneda si rece.

 

Control

Un program de tratamente regulat, bazat pe conditiile climatice locale poate duce la reducerea pagubelor inregistrate ca urmare a atacului acestui patogen. Evitati folosirea de material de plantare contaminat. Eliminati si distrugeti resturile vegetale. Orientarea randurilor pe directia vantului dominant si evitarea folosirii irigarii prin aspersie sunt alte masuri de prevenire importante. Deasemenea, in zonele favorabile atacului patogenului se impune o rotatie a culturilor de minim cinci ani

 

Putregaiul cenusiu (Botrytis allii)

Simptome

In cultura atacul acestui patogen poate fi observat foarte rar. Boala poate fi insa extrem de pagubitoare in depozit. Patogenul poate ataca tesutul sanatos al frunzelor dar de obicei acesta prefera zona de “colet” in mod direct sau prin ranile ce pot exista la nivelul acestuia. Tesutul se inmoaie si are un aspect spongios pe masura ce patogenul isi continua dezvoltarea in bulb. Un puf de culoare alb-gri se poate dezvolta intre tunicile bulbilor si deasemenea pot aparea numerosi scleroti in aceeasi zona. Aditional, alte specii de Botrytis sunt implicate in aparitia de putregaiuri la nivelul solului. Ciuperca penetreaza tunicile exterioare ale bulbilor si creeaza astfel porti de intrare pentru alti patogeni.

 

Conditiile pentru dezvoltarea bolii

In conditii de umiditate prelungita ciuperca poate sporila pe diverse resturi de tesuturi aflate sub diferite grade de descompunere si deasemenea poate sporula din scleroti. Vantul disemineaza usor acesti spori care ajung si infecteaza alte plante, cel mai adesea prin intermediul ranilor mecanice ce apar adesea in zona “coletului” acestora. Boala se raspandeste cel mai usor pe perioada cu temperaturi moderate, cu umiditate relativa ridicata, ploaie sau irigare prin aspersie. Conditiile in care plantele se gasesc la momentul recoltarii sunt foarte importante boala manifestandu-se cu atat mai sever cu cat “coletul” plantelor este mai suculent. Deasemenea, stocarea cepei netratate la temperatura si umiditate prea mari pot deasemenea contribui la evolutia infectiilor si la raspandirea patogenului.

 

Control

Folosirea de varietati adaptate zonei in care se cultiva ceapa este importanta pentru asigurarea timpului necesar in care plantele sa ajunga la maturitate. Evitati fertilizarea excesiva mai ales pe ultima parte a perioadei de vegetatie,, deoarece poate duce la prelungirea nejustificata a ciclului de vegetatie. Scema de plantare, desimea la care se cultiva precum si modul cum sunt orientate randurile in raport cu vantul dominant sunt factori ce contribuie la modul in care curentii de aer patrund in cultura. Evitati ranirea “coletului” cepe sau al bulbilor la momentul recoltarii. La recoltare, foliajul nu trebuie taiat la o distanta mai mica de 10 cm deasupra bulbului aplicarea pe perioada de vegetatie de fungicide pot reduce impactul acestei boli. Distrugeti resturile ramase precum si samulastra deoarece acestea pot fi o sursa importanta de inocul. Aratura adanca trebuie facuta cu atat mai mult cu cat terenul a mai fost infestat, precum si o rotatie a culturilor la care ceapa sa vina pe aceeasi suprafata la o distanta in timp cat mai mare. Trebuie deasemenea ca in depozit sa intre numai bulbi sanatosi, si trebuie deasemenea evitata umiditatea relativa excesiva precum si formarea condensului pe bulbi.

 

Daunatori

Musca cepei (Delia antiqua)

Adultii depun ouala in partea bazala a plantei de ceapa. Larvele eclozate sapa in frunzele de ceapa. Plantele tinere sunt distruse. Generatiile ce apar mai tarziu sapa galerii in bulb. Combaterea se face cu succes prin tratamentele aplicate semintei, precum si in vegetatie prin tratamente ce vizeaza ceilalti daunatori ai cepei.

 

Tripsul (Thrips tabaci sau Frankliniella occidentialis)

Tripsul produce daune prin inteparea frunzelorin urma carora apar, la inceput, pete mici, inchise la culoare. Acestea devin albe sau argintii si daca sunt raspandite pe toate frunzele dau un aspect argintat,  ce apare stralucitor sub actiunea directa a razelor soarelui. Tesuturile afectate sever pot duce la colapsul foliajului mai ales atunci cand plantele sunt supuse si unui stres hidric. Cel mai frecvent, tripsul poate fi gasit in apropierea tesuturilor foarte tinere ale foliajului sau in inflorescente.

 

Conditii pentru dezvoltarea daunatorului

Tripsul ierneaza in bulbi in stadiu de larva sau pupa. Deasemenea el poate fi gasit si in stratul de frunze de la suprafata solului sau in sol, sau pe plante din alte specii. Ciclul de viata poate dura in conditii optime chiar mai putin de doua saptamani. Cele mai mari pagube sunt inregistrate in perioadele calde si uscate, in timp ce vremea rece si ploiasa nu este favorabila cresterii rapide a populatiei de trips.

 

Control

Masurile preventive generale bine aplicate tin in general daunele cauzate de trips la nivel minim. Thrips tabaci are un numar mare de plante gazde incluzand un numar mare de specii de buruieni. Controlul buruienilor in si in jurul culturilor pot reduce populatia tripsului. Deasemenea aratura si celelalte lucrari de distrugere a resturilor vegetale duc la reducerea populatiei de trips

Folosirea de insecticide este eficienta. Sunt necesare mai multe tratamente si trebuie avut in vedere faptul ca se inregistreaza deja, rezistenta la aplicarea unora dintre acestea.

 

Boli neparazitare

 

Deficiente de nutritie

Cauze

Carenta sau excesul de elemente nutritive.

 

Simptome

Urmatoarele simptome indica deficiente de nutritie, dar se recomanda efectuarea de analize de sol si/sau de tesut vegetal pentru a se determina cu precizie natura acestora:

 

Azot  (N)

Deficienta de azot se manifesta prin incetinirea dezvoltarii plantelor, prin culoarea verde pal sau chiar galbena a frunzeler care se necruzeaza si mor. Deasemenea foliajul are tendinta de a ramane erect, iar bulbii de dimensiuni mai mici decat de obicei, aung la maturitate mai devreme. Excesul de azot duce la o crestere accelerata a foliajului si prelungeste perioada de vegetatie. Bulbii sunt mai putin fermi si sunt mai susceptibili la bolile de depozit.

Necroza varfurilor de crestere ale frunzelor de ceapa nu sunt intotdeauna un raspuns al deficientei de azot, ele putandu-se datora in egala masura si unei structuri proaste a solului.

Dozele mari de azor vor duce la intarzierea recoltarii si la aparitia de pierderi de calitate.

 

Fosfor  (P)

Deficienta de fosfor duce la o reducere a cresterilor, intarzierea ajungerii la maturitate si la aparitia unui numar mare de plante cu “coletul” ingrosat. Frunzele capata nuante inchise, vinetii, si se necrozeaza la varf, fara ca aceasta necrozare sa fie insotita si de ingalbenire ca in cazul deficientei de azot. Deficientele de fosfor apar rar in cultura de ceapa.

 

Potasiu (K)

Deficienta de azot se manifesta initial prin o culoare mai inchisa a foliajului, iar  varful frunzelor mature incepe sa se ofileasca, mai ales pe partea expusa mai pternic lam lumina. Plantele pot avea un aspect de ofilire, iar frunzele pot capata un aspect de pergament, insotit de o decolorare similara cu cea de la carenta de azot.

 

Magneziu (Mg)

Carenta de magneziu se manifesta prin incetinirea cresterii plantelor frunzele de la exterior capatand un aspect de ingalbenire pe intreaga lor suprafata. Atunci cand solul este bogat in fosfor si calciu exista posibilitatea aparitiei unei carente de magneziu

 

Zinc (Zn)

Carenta de zinc duce la incetinirea cresterii plantelor insotita de o rasucire  a frunzelor si o ingabenire internervuriana usoara. Ceapa este o cultura sensibila la carenta de zinc.

 

Molibden (Mo)

Deficienta acestui element duce la o rasarire slaba si la aparitia unui numar mare de plante tinere ce mor. Pe masura ce plantele cresc, frunzele se necrozeaza de la varf, intre tesutul sanatos si cel bolnav existand o zona evidenta de tranzitie cu un aspect mai moale, catifelat. Ceapa este o cultura foarte sensibila la deficienta de molibden.

 

Mangan (Mn)

Deficienta duce la incetinirea cresterilor, in intarzierea ajungerii la maturitate si in aparitia unui procent mare de bulbi al caror “colet” se ingroasa la recoltare. Frunzele mature prezinta o cloroza internervuriana care evolueaza in necroze ale varfurilor acestor frunze, insotite uneori de rasucirea aacestora si de necrozarea lor. Se pot aplica tratamente cu ingrasamine cu microelemente, iar acestea este ine sa fie facute pe vreme inorata sau seara pentru o mai buna absortie a acestora si pentru evitarea ranirii frunzelor. Ceapa este foarte sensibila la deficienta de mangan.

 

Bor (B)

Deficienta de bor se manifesta prin cresterea redusa a plantelor si prin deformari ale plantelor. Frunzele devin casante si capata nuante de de verde-albastrui si chiar de gri. Frunzele tinere au un aspect marmorat galben-verde, in timp ce frunzele mature devin clorotice, si pot prezenta zone depresate iar varful acestora se necrozeaza.

Deasemenea, in apropierea bazei frunzelor pot aparea crapaturi traversale de in dreptul carora tesuturile se ingalbenesc. Toxicitatea cauzata de bor duce la aparitia de pete clorotice sau necrotice mai ales in partea de varf a frunzelor.

 

Conditii ce favorizeaza aparitia bolilor de nutritie

Solurile acide sau alcaline duc adesea la carenta de elemente nutritive prin imobilizarea acestora in forme inaccesibile plantelor. Folosirea neechilibrata sau excesul unor anumite elemente nutritive pot deasemenea blocarea altora in forme inaccesibile plantelor.

 

Control

Folositi un program de fertilizare echilibrat. Analizele de sol sau de tesut vegetal va pot oferi informatii utile despre starea de aprovizionare cu elemente nutritive si sunt foarte folositoare in luarea deciziilor cu privire la programul de fertilizare. Corecterea pH-ului si folosirea de ingrasaminte foliare pot corecta anumite deficiente de elemente nutritive.

 

Boli fiziologice

 

Inverzire bulbilor

Simptome

Razele de soare pot determina formarea de clorofila pe tunicile exterioare ale bulbilor ceea ce duce la inverzirea acestora.

 

Conditii ce favorizeaza aparitia acestei  boli

Aplicarea excesiva sau intarziata de azot poate incuraja formarea de clorofila la nivelul tunici8lor exterioare. Inverzirea se poate produce si ca urmare a expounerii excesive a bulbilor la lumina atat pe parcursul perioadei de vegetatie cat si la depozitarea in camp pe perioada mai mare de timp.

 

Control

Fertilizarea trebuie facuta in prima parte a perioadei de vegetatie iar raportul dintre elementele nutritive administrate trebuie sa incurajeze o dezvoltare normala a plantelor. Evitati aplicarea excesiva si intarziata a azotului precum si prelungirwe nejustificata a perioadei in care bulbii sunt lasati in camp sub actiunea directa a razelor de soare.

 

Ingrosarea “coletului” cepei

“Colet”  ingrosat este reprezentat de plante ce nu formeaza bulbi. Aceasta este favorizata de folosirea in exces a ingrasamintelor la momentul la care plantele inregistreaza o stagnare a cesterilor, cauzata adesea de excesul de apa. Plantele ce prezinta aceasta boala fiziologica nu trebuie depozitate.

 

Recoltarea

Recoltarea si conditionarea au deveni operatii complet mecanizate.

Pentro a se obtine o productie de buna calitate este important ca recoltarea sa fie facuta la momentul optim. Perioada de3 recoltare depinde in principal de conditiile de clima din anul respectiv si de timpurietatea varietatii cultivate. Intr-o cultura uniforma si cu o desime corespunzatoare frunzele se ofilesc si se usuca intr-o perioada scurta de timp. Ceapa ajunge la maturitatea fiziologica si este gata de recoltare atunci cand zona de “colet” se inmoaie si frunzele cad pe pamant. Frunzele mor iar tunicile de la exteriorul bulbilor capata culoarea galben-aramie.

Chiar si atunci cand frunzele sunt culcate pe pamant, bulbii continuie sa creasca, aceasta crestere putand ajunge pana la 5 t/ha.

Atunci cand 60-65% din frunze au murit se poate declansa recoltarea. Daca acest moment se amana vor aparea pierderi de calitate.

Foarte important este ca produsul sa fie adus in depozit cat se poate de uscat. La recoltarea cepei se disting urmatoarele operatii:

  • Indepartarea mecanica a frunzelor;
  • Dizlocarea bulbilor;
  • Recoltarea si transportul bulbilor in depozit.

Este deosebit de important ca toate aceste operatii sa se faca in conditii de vreme buna (lipsita de precipitatii)

 

Taierea frunzelor

Pentru a se scurta perioada de uscare in camp frunzele trebuie taiate la o inaltime de aproximativ 10-12 cm deasupra solului. “Coletul” plantelor nu trebuie sa fie sub nici o form ranit.

 

Dizlocarea bulbilor

Dupa dizlocarea bulbilor, acestia raman in camp inca 2-3 zile perioada in care ei trebuie sa se usuce, pentru a nu fi antrenate costuri suplimentare prin uscarea lor in depozit. Dupa ce bulbii se usuca pamantul ce adera la sistemul lor radicular va putea fi usor inlaturat in procesul de recoltare al acestora. Astfel, in depozit vor intra doar bulbi curati.

 

Adunarea bulbilor si transportul lor in depozit

Pe parcursul procesului de recoltare viteza de deplasare a tractorului trebuie corelata cu viteza de miscare a benzilor transportoare, astfel incat sa se previna ranirea bulbilor pe parcursul acestei operatii. Imediat dupa aceasta bulbii vor fi transportati la depozit.

Deasemenea, in depozit bulbii trebuie asezati in straturi uniforme. Pentru a fi prevenite posibilele deteriorari ale bulbilor inaltimea stratului in care vor fi transportati bulbii din camp si pana la locul de depozitare nu va fi mai mare de 50 cm.

 

Uscarea bulbilor

Dupa transportul bulbilor din camp in depozit ei detin in continuare un surplus de apa. Cu ajutorul canalelor de aerisire si al ventilatoarelor procesul de uscare poate continua. Urmatoarele conditii trebuiesc indeplinite pentru ca procesul de uscare sa fie realizat in conditii optime:

  • Capacitatea ventilatorului trebuie sa fie de 150 m3 aer pe m3 produs pe ora cu o contrapresiune de 300 Pa.
  • Sursa de incalzire trebuie sa fie capabila sa incalzeasca aerul constant, atat ziua cat si noaptea la 30°C.
  • Desciderile de ventilatie pentru intrarea si iesirea aerului trebuie deschise egal.
  • Inaltimea maxima a stratului in depozit trebuie sa fie de maxim 3.25 m.

 

Imediat dupa ce bulbii au ajuns in depozit procesul de uscare trebuie sa inceapa la o temperatura constanta de 30°C. Procesul continua pana cand bulbii sunt absolut uscati

In continuare pastrarea se poate face prin asa numita “metoda 0.5°C”: temperatura produselor este coborata cu 0.5°C pe zi pana cand se realizeaza o medie a temperaturilor pe 24 ore. Acesta se face pentru a se preveni formarea de condens pe bulbi si implicit udarea acestora. Pentru a se preveni umezirea bulbilor aerul din incinta umeda trebuie inlocuit cu aer uscat. Acesta se poate face prin introducerea in spatiu a aerului rece care va fi incalzit de catre bulbii stocati si care se va incarca cu vapori de apa(aerul cald poate contine o cantitate mai mare de vapori decat aerul uscat). Improspatarea aerului este considerata tinta care trebuie atinsa si nu racirea acestuia.  Temperatura va fi redusa pana la o valoare ceruta in functie de data din luna la care se realizeaza. Aceasta valoare este diferita in functie de data la care se face referinta. La capatul acestei perioade produsul este cu adevarat uscat. Aparatura de masura corespunzatoare este necesara pentru realizarea in bune conditii a acestui proces. “Metoda 0.5°Celsius” a dovedit o buna eficienta si mai ales un nivel al costurilor redus, pe perioadele cu temperaturi exterioare ridicate mentinerea bulbilor uscati se traduce printr-o pastrare a calitatii. 

 

Procesul de racire

 

Temperatura optima pentru stocare este de 0 – 1°C.  Pe perioada cu temperaturi scazute (ger) temperaturile de pana la 1°C pot fi folosite pentru ventilatie. Dupa perioada de uscare a bulbilor ventilatia directa cu aer de afara este necesara atunci cand temperatura de afara este cu 2°C mai mica decat tempratura bulbilor. O perioada de 20-30 ore de ventilatie pe saptamana este necesara pe perioada pastrarii bulbilor. In perioada de la inceputul lunii octombrie si in noiembrie este necesara o perioada mai mare de ventilare. Daca temperatura exterioara este mai mare decat temperatura bulbilor atunci ventilatia interna trebuie folosita pentru a se preveni aparitia de diferente de temperatura in interiorul produselor si, respectiv, aparitia condensului.

Pe perioada stocarii cepei o temperatura scazuta este necesara dar necesitatea de pastrare a bulbilor uscati este cu mult mai importanta.

 

 

Capacitatea de stocare

 

Capacitatea de stocare depinde de productia totala obtinuta. La o productie de 50t/ha si cunoscandu-se faptul ca 1 m3 de ceapa cantareste aproximativ 500 kg, rezulta un necesar de 20 m3 de spatiu de depozitare pe hectar. La o inaltime a stratuluide stocare de 3 m suprafata de depozitare necesara pentru productia realizata pe un ha este de 40 mp.

 

 

 

Alegerea varietatilor

 

Ia afara de conditiile de mediu si de locatia geografica, variabilitatea genetica joaca un rol important in alegerea varietatilor. Fiecare varietate este distincta prin una sau mai multe caracteristici, iar cei ce se ocupa cu selectia varietatilor fac eforturi in obtinerea unei uniformitati cat mai mari in interiorul acestora. Varietatile sunt evaluate de catre amelioratori din punctul de vedere al potentialului de productie rezistenta la boli precum si a altor aspecte.

Pentru obtinerea de productii ridicate de bulbi de calitate in fiecare an, Royal Sluis (RS), Petoseed (PS) and Asgrow (AS) lucreaza in permanenta impreuna cu fermierii pentru a identifica varietatea potrivita cu insusirile genetice specifice zonei in care se cultiva.

Royal Sluis, Petoseed and Asgrow au un program extins de ameliorare in diferite tipuri de ceapa. Programul este axat in principal pe dezvoltarea de hibrizi. Prin incrucisari sunt alese numai cele mai bune combinatii. Avantajele hibrizilor fata de soiuri sunt:

  • Potential mai mare de producere de bulbi de calitate;
  • Uniformitate mai buna a formei bulbilor;
  • Uniformitate mai mare in ajungerea la maturitate a plantelor;
  • Calitate constanta;
  • Aderenta tunicilor de protectie mai buna ceea ce se traduce intr-o posibilitate mai mare de stocare;
  • Posibilitatea de a se ameliora mai bine in sensul obtinerii de rezistente la boli.

 

 

 

In programele de ameliorare sunt urmarite, in principal, urmatoarele caracteristici:

  • Productia;
  • Timpurietatea;
  • Capacitatea de pastrare;
  • Toleranta la boli;
  • Culoarea bulbilor;
  • Marimea bulbilor;
  • Forma bulbilor;
  • Aderenta tunicilor exterioare;
  • Fermitatea;
  • Grosimea “coletului”;
  • Toleranta la emiterea tijelor florale;
  • Uniformitatea;
  • Calitatea semintelor;
  • Gustul.